După un modul în care am cunoscut piața start-up-urilor românești prin perspectiva redactorului Start-up.ro, au urmat două zile intense în care participanții noștri au lucrat alături de Lucian Grămescu  la dezvoltarea ideilor avute prin intermediul a două module specifice: Visualize your business idea – Business Model Canvas și Customer Insights – How to indentify your customer struggles.

Lucian, incubation manager Impact Hub, este un susținător al proiectului nostru de mai mulți ani, ajutând de fiecare dată cu la fel de mult entuziasm tinerii antreprenori. Pe parcursul a două zile acesta i-a ajutat pe participanții noștri să înțeleagă importanța unui Business Model Canvas și modul în care acesta ajută la înțelegera ideii de business, dar, de asemenea, i-a ajutat pe cei prezenți să aibă o imagine clară asupra clineților avuți.

Întrebat fiind care este utilitatea unui Business Model Canvas, Lucian a evidențiat că acest instrument este conceput pentru a ne ajuta să ne ghidăm și pentru a avea o mai bună întelegere a ceea ce facem. Mai mult decât atât, pentru a-i ajuta pe participanți să aprofundeze informațiile obținute, modulul a fost conceput sub forma unui workshop practic prin intermediul cărora tinerii antreprenori și-au ințeles mai bine ideile și au lucrat alături de Lucian la dezvoltarea acestora.

La finalul zilei am rămas cu câteva concepte cheie precum cunoaștere, aprofundare și progres. De asemnea, partenerii noștri educaționali, editura Publica, au oferit cartea De la zero la unu  de Peter Thiel și Blake Masters care evidențiază conceptul de progres în secolul vitezei:

Când ne gândim la viitor, sperăm în progres. Acesta poate lua două forme. Progresul orizontal, sau extensiv, înseamnă imitarea lucrurilor care funcționează – pașii de la unu la n. Progresul orizontal este ușor de imaginat, deoarece știm deja cum arată. Însă progresul vertical, ori intensiv, înseamnă să faci lucruri noi – primul pas, de la zero la unu. Progresul vertical este mai dificil de imaginat, deoarece implică ceva ce nimeni nu a mai făcut înainte. Dacă iei o mașină de scris și construiești alte 100, ai făcut un progres orizontal. Dar dacă iei o mașină de scris și construiești un procesor de text, ai făcut un progres vertical.

La nivel macro, termenul pentru progresul orizontal este globalizare – să iei lucruri care funcționează într‑un loc și să le faci să funcționeze peste tot. China este exemplul de paradigmă pentru globalizare: planul ei pentru viitorii 20 de ani este să ajungă unde sunt Statele Unite astăzi. Chinezii au copiat în mod direct tot ce funcționează în lumea dezvoltată: căile ferate ale secolului al XIX‑lea, aerul condiționat al secolului

XX, ba chiar orașe întregi. Poate că sar peste unii pași – folosind tehnologie wireless fără a mai instala liniile cu cabluri, de exemplu – dar tot copiere se numește.

Termenul perfect pentru progresul vertical, de la zero la unu, este tehnologie. Progresul rapid al tehnologiei informației din ultimele decenii a transformat Silicon Valley în capitala „tehnologiei“ generale. Dar nu există niciun motiv pentru ca tehnologia să fie limitată la computere. Înțeles cum trebuie, orice mod nou și îmbunătățit de a face lucrurile reprezintă tehnologie.

Într‑o lume cu resurse tot mai rare, globalizarea fără tehnologii noi nu este sustenabilă.

În cea de a doua zi alături de speaker-ul nostru, ne-am îndreptat atenția către câteva întrebări concepute pentru a-i ajuta pe viitorii antreprenori să se focuseze pe cea mai importantă componentă a business-ului lor, clienții. Orice idee trebuie să aibă în spate o întrebare esențială: ”Cui pot fi eu util prin ceea ce fac?”. Întrebarea ce vine imediat după fiind: ”Cât de util pot fi prin asta?”. De asemenea, Lucian a atras atenția asupra unei alt aspect foarte important, clientul este expert în problema lui, pe când tu ești expert în soluție avută.

Training-ul s-a desfășurat în stilul caracteristic managerului Impact Hub, totul fiind practic și aplicat pe ideile de business ale participanților. La sfârșitul celor două zile intense, am rămas cu feedback-uri constructive pentru fiecare idee, mai multe informații dobândite și ambiția necesară pitch-ului final de duminică.

Prietenii noștri de la Publica, ne-au fost alături și de această dată cu cartea Small Data de Martin Lindstrom care ne evidențiază lucrurile minore de la care au început afcerile de succes:

Există întotdeauna ceva ce lipsește din viețile oamenilor, o dorință subconștientă. Identificând o dorință neîmplinită, ajungi mult mai aproape de descoperirea golului care poate fi umplut cu un nou produs, cu un nou brand sau cu o nouă afacere. Amintiți‑vă că fiecare cultură din lume este în dezechilibru sau, într‑o anumită privință, este exagerată – iar în acea exagerare se găsește dorința. Cei 7C ai Cadrului meu de lucru vin de la Colectare, Căutarea indiciilor, Conectare, Corelație, Cauzalitate, Compensare și Concept.

[…]

Conform rezultatelor unui recent studiu calitativ desfășurat în Elveția, cei mai mulți dintre noi avem, de fapt, până la zece identități sociale discret interdependente – identități care sunt adesea în conflict. Haideți să ne imaginăm un funcționar bancar de vârstă mijlocie care locuiește în Pensacola, Florida. Este tată, fiu și soț. S‑a născut acolo. Este angajat al unei bănci. Este și biciclist și alergător amator, iar seara, când bea cu prietenii, este „cel amuzant“. De asemenea, e vegetarian, chitarist amator, iar în weekenduri îl ajută pe antrenorul de fotbal de la liceul fiicei sale. Apoi mai sunt identitățile lui online, inclusiv eurile de pe Facebook, Twitter și Instagram. Cel mai surprinzător este că moralitatea lui, sinceritatea, sociabilitatea și chiar nivelul de implicare socială se schimbă de la personalitate la personalitate. Imaginați‑vă că, de exemplu, atunci când se află în rolul profesional, s‑ar putea să fie predispus la disimulare sau pur și simplu la minciună, în timp ce, în calitate de părinte, consideră că lipsa de onestitate este respingătoare. Rolul meu – rolul oricui încearcă să găsească o semnificație pentru small data – este de a înțelege toate personalitățile, nu doar pe una dintre ele.

Acesta este motivul pentru care, până la urmă, secretul din spatele oricărui studiu etnografic nu va fi niciodată descoperit în vreo metodologie, nici măcar în a mea. El începe cu tine însuți. Cine ești tu? Cum ești atunci când rămâi de unul singur? Când postezi un status nou pe Facebook sau atunci când „dai like“ unei melodii, ce spui lumii despre tine? Când cumperi o pereche de pantaloni sau niște pantofi noi, când îți pui storuri de bambus la ferestre, când alegi cu grijă fotografiile pe care le înșiri pe frigider sau când lași în baie, la vedere, o cremă de față hidratantă, ce comunici? Acum și întotdeauna găsim în propriile small data cele mai bune dovezi pentru cine suntem și ce ne dorim, chiar dacă, așa cum au descoperit directorii LEGO în urmă cu mai bine de zece ani, este vorba despre o pereche veche de adidași cu călcâiele uzate.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *